Despre mărirea sânilor

Date statistice

Numărul exact al pacientelor care au avut implanturi de silicon pentru mărirea sânilor este necunoscut. Cu toate acestea, există anumite studii internaţionale care au arătat că în Statele Unite aproximativ şase milioane de femei au avut mărire de sâni cu implanturi de ser fiziologic sau silicon, ceea ce reprezintă aproximativ 5% din populaţia feminină.

Societatea Americană de Chirurgie Plastică, într-unul din studiile efectuate în America, a arătat că în anul 2008 aproximativ 307.000 de femei au avut implanturi mamare pentru mărirea estetică a sânilor, iar 111.000 au avut pentru reconstrucţie de sân după îndepărtarea sânului sau alte malformaţii congenitale.

Procentul femeilor care recurg la o astfel de intervenţie estetică este în creştere. Faţă de anul trecut numărul acestora a crescut cu 7%.

Anatomia sânului

Sânul este poziționat în porțiunea anterioară a toracelui. Se întinde de la claviculă, din porțiunea de sus, până la porțiunea mijlocie a sternului, iar în lateral ajungând până în zona axilei. Sânul se învecinează în porțiunea din spate cu mușchii toracelui, și anume: cu mușchiul pectoral mare, cu mușchii dințat anterior, intercostal și drept abdominal.

anatomia sanului

Sânii sunt alcătuiți din țesut grăsos și țesut glandular, acesta din urmă fiind responsabil de producerea de lapte după apariția pubertății și a nașterii unui copil. în fiecare sân există aproximativ 15-25 de lobi care sunt formați la rândul lor din lobului implicați în producerea de lapte. Fiecare lobul este alcătuit dintr-un conglomerat de acini, de forma strugurilor, și în care se depozitează laptele produs. Lobulii se aranjează continuându-se cu ducte care au rolul de a duce laptele produs spre mameloane. Mamelonul și areola se găsesc în centrul sânului și au o culoare diferită de acesta, fiind fie mai roz, fie mai maro.

Există aproximativ 15-20 de ducte care împreună ajung la areolă, pentru a forma așa-numitele ampule - cavități cu rolul de a stoca laptele imediat înainte de a ieși la suprafața pielii. Glandele Montgomery sunt glande mici, care au localizare în jurul areolei. Scopul lor este de a produce un lubrificant pentru mamelon în timpul alăptatului.

Sanii nu evolueaza la fel odata cu varsta. De cele mai multe ori există o asimetrie între sâni, evidentă la maturitate. Sânii sunt incomplet dezvoltați la naștere, astfel că la sexul masculin ei rămân mici și nu se dezvoltă, spre deosebire de sexul feminin, unde încep să crească, fiind stimulați de producerea hormonală. Sarcina și alăptatul produc o creștere în plus a volumului sânilor. Odată cu înaintarea în vârstă țesutul grăsos al sânului devine mai proeminent decât țesutul glandular, astfel că sânii par mai moi.

Cu înaintarea în vârstă, treptat sânii se micșorează, proces denumit -atrofie, odată cu începerea menopauzei.

Parenchimul este porțiunea de sân care conține ductele lactifere și lobulii. După vârsta de 35 de ani sânul devine mai puțin dens. Din această cauză mamografia se efectuează extrem de rar înaintea vârstei de 35 de ani. Țesutul dens face ca examinarea la mamografie să fie dificilă.

implant silicon sub si peste muschi

Stroma este termenul folosit pentru țesutul sânului care nu este implicat în producerea de lapte. în interiorul sânului există niște ligamente care conectează pielea de sân și sânul de fascie și mușchiul pectoral, aflat în spatele acestuia. Ligamentele și țesutul conjunctiv sunt numite ligamentele lui Cooper sau ligamente suspensoare. Scopul lor este de a da o formă sânului.

Limfa este un lichid clar, care conține limfocite. Aceasta fiind produsă la nivelul sânului este drenată, folosind un sistem de vase limfatice, spre nodulii limfatici numiți și ganglioni și care sunt localizați lângă marginea sânului înspre axilă.

Nodulii limfatici au un rol important în împiedicarea progresiei cancerului ce are punct de plecare sânul. Ganglionii din axilă reprezintă prima barieră în calea metastazării de la nivelul sânului. Acești ganglioni se găsesc la coada sânului, care este reprezentată de porțiunea supero-laterală și care reprezintă nivelul 1 de ganglioni. Nivelul 2 este situat sub mușchiul pectoral mic, iar nivelul 3 de ganglioni se găsește în vârful piramidei axilare.

Istoria măririi sânului

Pentru prima dată în anul 1895 chirurgul Vincenz Czerny a efectuat o manevră chirurgicală ce a constat în mutarea unui lipom din zona spatelui în zona sânilor pentru a corecta o asimetrie mamară. în anul 1889 chirurgul Robert Gersuny a încercat să folosească injecții de parafină pentru mărirea sânilor, dar cu un rezultat dezastruos. De-a lungul timpului în acea perioadă s-au încercat injecții de diferite substanțe, care s-au dovedit a fi fără rezultat sau chiar cu foarte multe complicații.

în secolul XX, în anul 1945 doctorul Morton Derson și doctorul Malineac au efectuat mărire de sâni folosind țesuturi proprii din vecinătate, care au fost mutate pentru a mări volumul.

între anii 1950 - 1960 s-au încercat din nou diferite substanțe de umplere, în principal pe bază de silicon, care s-au dovedit a fi dezastruoase pentru rezultat, în principal datorită faptului că în acea perioadă siliconul nu era destul de pur.

în 1961 în Statele Unite chirurgul Thomas Cronin și chirurgul Frank Gerow care lucrau la acea vreme pentru compania Dow Corning au dezvoltat primele proteze mamare de silicon. Prima operație de mărire de sâni a fost efectuată în anul 1962. începând din acea perioadă de-a lungul timpului au fost 5 generații de implanturi de silicon și anume:

  1. Prima generație. Implantul Cronin-Gerow - modelul 1963 - avea formă de lacrimă, cu un conținut de silicon vâscos. în acea perioadă implantul era fixat la peretele toracic cu o porțiune de material de dacron.
  2. A doua generație. în anul 1970 a doua generație de implanturi de silicon au apărut, acestea având un înveliș mai subțire și un gel mai puțin vâscos față de prima generație. Acestea produceau un aspect mai plăcut față de primele implanturi. Cu timpul, datorită faptului că peretele a fost subțire, aceste implanturi au avut o frecvență mare de rupere, producând o scurgere a gelului de silicon.
  3. Generația a treia și a patra. în anul 1980 modele de a treia și a patra generație a implanturilor de sân au fost lansate pe piața medicala. Acestea erau învelite într-un elastomer și conțineau un gel care avea o capacitate redusă de a se scurge. în acea perioadă au apărut și primele implanturi anatomice care în mod realistic corespundeau cu forma sânului. Aceste implanturi, ca și altele rotunde, aveau formă texturată, pentru a reduce gradul de rotație.
  4. A cincea generație. Din anul 1990 pe piață sunt lansate implanturile de silicon de a cincea generație, care conțin un gel semi-solid, care are cea mai mică rată de scurgere și de migrare în afara sânului. Diferite studii efectuate în Statele Unite și Europa au arătat că aceste implanturi de a cincea generație au rata cea mai mică de contractură capsulară și de rupere, astfel contribuind semnificativ la siguranța acestor dispozitive medicale.

Pregătirea pentru mărire de sâni

Candidații pentru intervenția de mărire de sâni

Candidații ideali pentru o astfel de intervenție de mărire de sân cu implant de silicon sunt persoanele sănătoase, adulte, cu un echilibru psihic bine dobândit și care doresc acest tip de intervenție. Persoanele care au probleme de sănătate, în principal cu imunitatea scăzută - persoane care iau medicamente pentru diferite boli sau suferă de afecțiuni ale altor organe - trebuie să evalueze bine și să ia în calcul posibilitatea de a efectua sau nu o astfel de intervenție. Este de recomandat ca aceste persoane să discute detailat cu medicul chirurg plastician posibilitatea de efectuare.

Din punct de vedere estetic intervenția de mărire de sâni cu implant de silicon se poate efectua după vârsta de 18 ani. La un procent din persoane între vârsta de 18 și 22 de ani sânii continuă să mai crească în proporție mult mai mică decât până în acea perioadă.

Există un grup de persoane care se nasc cu malformații ale sânului și care pot beneficia de metode de reconstrucție a sânului cu implant de silicon și la o vârstă mai tânără. Implanturile de silicon pot fi folosite și pentru persoane care au avut în trecut operații de mastectomie (îndepărtarea sânului) și doresc reconstrucția acestuia.

Persoanele care au o asimetrie mamară beneficiază și ele de o astfel de procedură pentru a se ajunge la corectarea și îmbunătățirea lor estetică.

Recomandări înainte de consultație

Atunci când persoana care dorește o astfel de operație, este hotărâtă și are un echilibru psihic bun, atunci ea trebuie să își aleagă chirurgul estetician. Este bine ca înainte de consultație să citească și să se informeze despre astfel de operații. Sursa cea mai bună de informare este reprezentată de articolele științifice care sunt publicate pe internet. Astfel de proceduri chirurgicale sunt efectuate cu șanse mari de reușită doar de către chirurgi plasticieni care au și pregătire în chirurgie estetică.

Persoanele care iau anumite medicamente cum ar fi aspirină, antiinflamatoare gen Nurofen, Ibuprofen, Ketonal sau Trombostop, Sintrom, trebuie să oprescă medicamentele cu aproximativ două săptămâni înainte de operație. Persoanele fumătoare în special cele care fumează mai mult de o jumătate de pachet pe zi, trebuie să reducă semnificativ numărul țigărilor sau chiar să renunțe la fumat (dacă este posibil) tocmai pentru a preveni posibilitatea apariției complicațiilor.

La consultație

în timpul consultației, medicul are abilitatea de a explica amănunțit despre această intervenție chirurgicală, despre avantajele ei, despre posibilele complicații, despre perioada de recuperare și cheltuielile legate de această procedură. înainte de intervenția chirurgicală sunt efectuate fotografii, tocmai pentru a putea urmări evoluția pacientelor.

Implanturile mamare

Tipuri de implanturi mamare

Există trei categorii de implanturi mamare care se folosesc pentru operații estetice și reconstructive.

  1. Implanturile cu ser fiziologic, care o bună parte au fost folosite în Statele Unite, sunt actualmente tot mai puțin folosite, deoarece serul fiziologic se scurge, ducând la reducerea volumului implantului.
  2. Implanturile de silicon sunt cele mai răspândite dintre dispozitivele medicale folosite pentru mărirea sânilor.
  3. Implanturilor de o compoziție alternativă - sunt implanturi amestecate, care conțin fie diverse uleiuri sau polipropilene, care au fost folosite în principal în mod experimental. Actualmente nu sunt larg răspândite și nu au aprobare de a fi folosite în toate țările.

Alegerea implantului

implanturi silicoane sani

Trebuie avut în vedere și ținut cont că anatomia fiecărei persoane este diferită, astfel încât nu vei arăta exact ca pozele pe care le vei vedea la consultație. Aceste fotografii sunt doar pentru a avea o idee asupra rezultatelor, tipului de implant și formei sânilor.
Trebuie precizat chirurgului cam cât de mari ați dori să fie sânii și cam ce cupă ați dori să aveți după operație. Se vor face anumite măsurători ale sânului, toracelui, iar în funcție de acestea medicul poate să vă recomande anumite tipuri de implanturi sau volume de implant care se potrivesc pentru un aspect mai plăcut.

Trebuie avut în vedere că implanturile cu cât sunt mai mari cu atât șansa de apariție a complicațiilor și de lăsare, în timp, este mai mare. Există diferite metode de simulare a rezultatului final, metode pe care le veți discuta cu medicul chirurg la consultație. La consultație trebuie decis ce tip de implanturi se va folosi, de la ce firmă, forma lor și volumul. Există situații speciale de asimetrie mamară în care volumul pentru unul din sâni se va stabili cu cea mai mare precizie doar în timpul operației, pentru a se putea ajunge la egalitatea lor.

Există două categorii de implanturi de silicon: rotunde și anatomice. Implanturile rotunde arată ca o sferă aplatizată. Ele au volum egal în toate punctele. Implanturile anatomice arată ca o picătură, simulând mai bine aspectul natural al sânilor. Consistența lor este mai crescută față de a celor rotunde. La palpare implanturile rotunde au o consistență moale, mult mai asemănătoare cu cea a sânului.

Suprafața implantului poate să fie netedă sau texturată. în principal suprafața texturată este folosită pentru implanturile anatomice, pentru a diminua șansa de rotire a lor. Există și implanturi rotunde texturate, la fel cum există și cele netede.

Dacă în urmă cu mulți ani cele texturate aveau o șansă de apariție a contracturii capsulare mai mică, în ultimii ani această șansă este aproximativ egală între cele două categorii.
Dimensiunea implantului mamar se măsoară cu trei coordonate: lățime, volum și proiec­ție. Lățimea se referă la cât de lat este implantul la baza sa. Volumul se referă la conținutul în mililitri sau centimetri al implantului. Proiecția se referă la cât de mult implantul iasă în față și împinge sânii în față. Marea majoritate a firmelor au implanturi care sunt disponibile în varianta cu proiecție joasă, proiecție moderată, proiecție mare și foarte mare.

Intervenția

Tehnica chirurgicală

Operația de mărire de sâni se poate face prin anestezie locală cu sedare sau anestezie generală. Marea majoritate a pacientelor preferă anestezia generală pentru această intervenție.

în poziție verticală, înainte de operație, medicul estetician desenează anumite repere pe porțiunea anterioară a toracelui și a sânilor. Odată ce anestezia este efectuată începe izolarea cu substanțe dezinfectante a întregului torace. Implanturile mamare se pot pune prin diferite incizii (tăieturi). Cel mai frecvent zona inframamară ( de sub san) din șanțul submamar este folosită. La anumite paciente care au areola mai mare se poate face o incizie infraareolară. O altă metodă de introducere a implantelor este prin axilă, cu sau fără metodă endoscopică.

technica interventiei de marire a sanilor

în urmă cu mai mulți ani se puteau introduce implanturile de ser fiziologic printr-o incizie în jurul buricului. Actualmente, întrucât cererea și eficiența implanturilor de ser s-a dovedit a fi mai redusă, această metodă este rar utilizată. Odată ce incizia este efectuată, urmează crearea buzunarului protezei, care poate să fie în fața mușchiului pectoral mare sau sub mușchiul pectoral mare. Avantajul inciziilor inframamare este că nu secționează glanda mamară, astfel că nu interferă cu procesul de alăptare. Inciziile din jurul areolei pot să interfere și să influențeze procesul de alăptare. O altă posibilitate de poziționare a implantului este sub fascia mușchiului pectoral mare.

Odată ce buzunarul este creat, implanturile de silicon sunt plasate în interior. în funcție de tehnică, de preferința chirurgului și de ce se găsește în timpul operației pot sau nu să fie amplasate tuburi de drenaj. în final, zonele de incizie sunt cusute în mai multe straturi. O bustieră este plasată la sfârșitul operației sau în salon, pentru a menține implanturile pe poziție. Aceasta trebuie purtată pe o perioadă de aproximativ patru săptămâni.

Recuperarea după operație

Imediat după operație pacienta este transferată în salonul de trezire, unde este monitorizată atent de către asistentă. Senzația de după operație este cel mai adesea de apăsare în zona pieptului datorită volumului implantului și a presiunii pe care acestea le aplică pe torace.

Mobilizarea pacientei este de dorit și se realizează progresiv, chiar la câteva ore după operație. Perioada de spitalizare durează de cele mai multe ori sub 24 de ore. Este de recomandat ca în primele săptămâni după astfel de operație să se evite ridicarea greutăților mari sau exerciții de fitness care antrenează mușchii pectorali. Mișcările lente la nivelul membrelor superioare sunt încurajate să se efectueze zilnic, treptat, cu cât mai mare amplitudine. Plimbările și reluarea activității profesionale se pot face la dorința pacientei, în funcție de starea ei.

Marea majoritate a pacientelor își reiau activitatea profesională la câteva zile de la intervenție. în perioada de după operație, în principal în primele două-trei săptămâni, sânii sunt mai umflați, la fel și zona dintre sâni. Este un fenomen normal, iar treptat sânii se dezumflă, astfel încât să se ajungă lent la rezultatul final care apare de cele mai multe ori după o perioadă de câteva luni, până chiar la un an de zile.

Posibile complicații legate de această intervenție

Medicina nu este o știință exactă, astfel încât la orice intervenție chirurgicală pot să apară complicații. Riscul să apară astfel de complicații este mic comparativ cu șansele de reușită.

  • Contractura capsulară. Organismul sesizează că există în interiorul său un corp străin, și îl învelește cu o foiță subțire. Această foiță este delicată și nu pune presiune pe implant. La anumite persoane acest tip de foiță este mai groasă și strânge implantul, deformându-l. Aceasta se numește contractură capsulară. Se poate trata chirurgical, dar există și șansa de recidivă, întrucât ține în mare măsură de reacția individuală a organismului.
  • Sângerarea. Poate să apară indiferent de tipul de intervenție chirurgicală. Dacă este mai mare și duce la formarea de hematom (colecție de sânge) necesită intervenția chirurgicală pentru evacuarea colecției și oprirea sângerării. Infecția poate să apară independent de intervenția chirurgicală, atât la câteva zile sau săptămâni, cât și la ani de zile. Sânii devin mai roșii, apare febră și frecvent o rană la nivelul zonei de incizie. Prin această rană se scurge o secreție. Dacă se reușește să se trateze doar cu antibiotic și evoluția este favorabilă, atunci implanturile pot să fie salvate. Dacă rana se mărește atunci implanturile trebuiesc îndepărtate și lăsat ca toată zona infectată să se liniștească, iar ulterior reintroduse.
  • Asimetrii. Corpul nu este simetric. Pot să existe asimetrii între cei doi sâni după intervenția chirurgicală. De cele mai multe ori aceste asimetrii sunt minime.
  • Modificări ale implantului. Implantul de silicon, ca orice dispozitiv medical poate să sufere modificări care duc la distrugerea lui, la ruptura lui. Cu timpul, implanturile pot să devină mai tari, necesitând schimbarea lor. în situațiile în care apare o ruptură a implantului este recomandată înlocuirea acestuia cu unul nou.
  • Alterarea sensibilității areolei. Poate să apară după o astfel de operație datorită presiunii pe care implantul o pune pe nerv. De cele mai multe ori este temporară și trece cu ajutorul medicamentelor.
  • Rezultate pe termen lung. Rezultatele pe termen lung după o astfel de intervenție sunt favorabile. Cu toate acestea gravitația precum și efectele îmbătrânirii asociate cu fumatul la unii pacienți modifică forma și volumul sânilor. Din această cauză recomandăm să se poarte sutien după astfel de intervenții chirurgicale - aceasta fiind o regulă -, iar nepurtatul sutienului să fie o excepție. în cazul în care apar aceste modificări, medicul poate să vă spună ce metode de tratament sunt pentru a ajunge la o formă mai naturală și a menține cât mai mult forma lor.

Întreabă Dr. Lucian Fodor

Adresă

Str. Măcinului 11/A
Cluj-Napoca

Telefon

(123) 456 789

E-mail

office@drfodor.ro